Toata lumea negociaza. Toata lumea cistiga sau pierde.
• Dar cum poti sa cistigi inainte de a intra intr-o negociere?
• Cum poti sa cistigi fara sa nu spui nimic?
• Cum poti sa contracarezi tacerea totala a adversarului tau?
• Dar daca negocierile devin violente?
• Ce reactii aveti intr-o intilnire sau intr-o negociere?
• Ce reactii are interlocutorul sau adversarul?
• Care pot fi reactiile cu care veti cistiga intilnirea?
La nivelul prezentei se pot declansa in grup si in interactiunea cu el diferite reactii. Neaprofundind cele clasice de atragere sau respingere, ne vom concentra atentia asupra unora mai putin discutate, dar la fel de importante sau de multe ori chiar mai importante.
Unii oameni vor reactiona de fiecare data in acelasi mod si pot fi identificati cu una dintre cele cinci slabiciuni. Altii variaza de la o slabiciune la alta depinzind de circumstanta.
Lenea.
Unii se implica numai atit cit sint fortati sa se implice. Cei lenesi sau superficiali lasa garda jos foarte des, datorita unei lipse de constiinciozitate si meticulozitate.
Furia.
In momente fiebinti, oamenii reactioneza fara sa gindeasca. Un individ care isi pierde usor calmul poate fi pus in inferioritate enervindu-l si facindu-l sa reactioneze irational.
Frica.
In timpul terorii foarte multi oameni trec cu vederea posibilitati evidente de contraatac sau scapare.
Simpatia.
Poate fi o reactie puternica pe care o pot genera adversarilor, poate chiar reactia de mila, compasiune. Adversarul poate fi astfel obstructionat sa vada adevaratele intentii.
Vanitatea.
In forma cea mai elementara vanitatea se manifesta prin dorinta de prestigiu, si prin dorinta de a face impresie.
Si cele cinci necesitati.
Securitatea.
Amenintarea securitatii personale poate face un individ sa fie supus.
Sex.
Una dintre necesitatile de baza ale oamenilor, sexul si sexappelul, pot fi determinante intr-o relatie si mai ales in ierarhizarea ei.
Bogatia.
Fiecare are pretul lui.
Mindria.
Mindria nu trebuie subetimata niciodata, intrucit de cele mai multe ori ea face ca un om sa lupte fara oprire, chiar in inferioritate fiind, doar pentru propria lui imagine sau reputatie.
Placerea.
Mai mult decit securitate si bogatie, unii oamenii vor putere, influenta, o traire mai intensa, raspunsul la intrebari seculare sau ocazia de a descoperi ceva deosebit.
Un alt aspect al aprecierii individului in fata grupului este dat de capacitatea acestuia de a asculta, a intelege, memora si raspunde la diferiti stimului, fie ei sub forma de intrebari si/sau pareri, argumente.
Aceasta capacitate este data si de posibilitatea luarii de notite in timp real, notite scrise sau memorate direct. Oamenii reusesc sa noteze doar 50% din problemele si ideile esentiale care li se expun, in schimb inregistreaza peste 60% din detaliiile mai mult sau mai putin semnificative.
Nu de putine ori apare reveria fuga de idei, alte preocupari care distrag atentia. Imediat dupa o prelegere se aminteste 50% din ceea ce s-a spus.
Antrenamentul in luarea notitelor trebuie sa constituie o preocupare pe cit posibil cotidiana, fiind un mijloc eficient in construirea unui stil de munca eficace, o metoda de a retine ceea ce se comunica pentru relectarea ulterioara. Experienta arata ca, in ceea ce priveste problema luarii notitelor, se impune cu necesitate stapinirea unui sistem, macar a unei metode practice de inregistrare corecta si esentializata a continuturilor audiate sau lecturate.
joi, 26 ianuarie 2012
duminică, 22 ianuarie 2012
RESPIRATIA, STRESUL SI RELAXAREA. Partea 2
In lumea de astazi, “lupta” de zi cu zi este o batalie obositoare si de durata, fara sa aiba intotdeuna un adversar vizibil. Stresul, adversarul nevazut, erodeaza fizic si psihic, creand adevarate gauri in sanatatea, emotiile si actiunile noastre.
Stresul se manifesta zilnic, se manifesta in fiecare moment, important este sa luptam cu el si sa castigam.
Relaxarea este singura aparare sau arma eficienta impotriva stresului.
Relaxarea trebuie privita nu ca actiune de a sta, odihna, care, de cele mai multe ori nu face decat sa amane “batalia”, ci relaxarea constructiva, relaxarea care combate direct stresul prin identificarea lui, stresul specific si punerea in aplicare de metode personale de relaxare specifice.
Sportul este considerat cea mai buna metoda de relaxare. Pentru oratorul prudent, vocea fiind un instrument principal, sporturile care creeaza necesarul marit de aer sunt evitate – fotbal, tenis, etc. Multi oratori prefera sporturi mai putin solicitante: calaria, inotul, etc.
Iata recomandarile pe care le facem pentru a lupta impotriva stresului:
• Fiti voi insiva si nu cautati sa pareti un altul.
• Sa stiti bine ce vreti sa faceti si spre ce va indreptati, alegandu-va un scop precis si obiective realiste, pe masura propriilor voastre posibilitati.
• Diversificati-va activitatile pentru a va stimula, iar cand survine un obstacol, incercati sa-1 conturati, sa-i intelegeti originea; numai astfel il veti putea depasi cu luciditate.
• Exprimati-va si afirmati-va! Nu va reprimati emotiile - in limita decentei, fireste. In felul acesta va veti descarca de asa-numita energie rea, care s-a acumulat in voi.
• Nu va lasati problemele in suspensie. Suprimati aceasta sursa de anxietate si de angoasa, asadar de stres.
• Evitati situatiile care va provoaca stari psihologice negative.
• Evitati relatiile negative, precum si persoanele care "pompeaza" in mod inutil din energia de care dispuneti pe linie de adaptare.
• Nu faceti nici prea mult, dar nici prea putin - neexpunandu-va in felul acesta nici rigorilor stresului de suprasolicitare, dar nici celor ale stresului de subsolicitare.
• Nu asteptati prea mult de la altii, apreciind la justa valoare ceea ce aveti de facut, ca si posibilitatile de care dispuneti.
• Profitati de pauzele din timpul zilei si fructificati-le in mod util, pentru a va regasi si pentru a va revigora.
• Creati-va situatii favorabile pentru a rade din cand in cand, neuitand ca rasul reprezinta o supapa de siguranta a vietii si neuitind, de asemenea, ca el se identifica de cele mai multe ori cu un sentiment serios, fiindca reprezinta o atitudine in fata vietii;
• Incercati sa va convingeti ca va place munca pe care o desfasurati. Mai mult decit atit: Incercati sa va convingeti ca dumneavoastra sinteti cel ce trebuie sa se schimbe si nu munca pe care o desfasurati. Facind aceasta schimbare si munca vi se va parea a fi alta.
• Planificati-va munca in mod melodic si constant. Lipsa de planificare si de organizare in acest domeniu se soldeaza cu penibila senzatie de "inamolire", care nu este altceva decit rezultaiul unui stres pernicios.
• Nu incercati sa faceti mai multe lucruri deodata. Cu alte cuvinte, nu va risipiti. In felul acesta veti evita o alta senzatie tot atit de penibila si anume aceea generata de faptul ca timpul vi se scurge printre degete.
• Sugestionati-va ca tot ce-i usor sau dificil in munca dumneavoastra depinde de felul cum considerati aceasta munca. Daca plecati de la ideea preconceputa ca aceasta munca este dificila, intr-adevar ea va fi asa; dupa cum, daca va veti spune, convins, ca aceeasi munca este acceptabila sau chiar usoara, va veti convinge ca intr-adevar asa este.
• Plecati de la premisa: "cunoasterea este putere"; veti constata ca sinteti eficient in ceea ce faceti. Este incomparabil mai usor sa faci bine un lucru atunci cind, tot bine, cunosti cum se face acel lucru.
• Nu lasati pe miine ceea ce puteti face azi, introduceti astfel o disciplina in munca dumneavoastra. In felul acesta evitati stresul comsomptiv al lucrurilor nerezolvate care s-au acumulat pe parcurs.
• Relaxati-va in mod intermitent, inducindu-va pe aceasta cale stari de calm in organism, plecind de la ideea ca numai calmul este stapinul miscarii si al dezordinii.
Toti cercetatorii care au investigat stresul si relaxarea au concluzionat ca, fiecare indivit trebuie sa-si indentifice metode propri de relaxare la stresul cotidian.
Stresul se manifesta zilnic, se manifesta in fiecare moment, important este sa luptam cu el si sa castigam.
Relaxarea este singura aparare sau arma eficienta impotriva stresului.
Relaxarea trebuie privita nu ca actiune de a sta, odihna, care, de cele mai multe ori nu face decat sa amane “batalia”, ci relaxarea constructiva, relaxarea care combate direct stresul prin identificarea lui, stresul specific si punerea in aplicare de metode personale de relaxare specifice.
Sportul este considerat cea mai buna metoda de relaxare. Pentru oratorul prudent, vocea fiind un instrument principal, sporturile care creeaza necesarul marit de aer sunt evitate – fotbal, tenis, etc. Multi oratori prefera sporturi mai putin solicitante: calaria, inotul, etc.
Iata recomandarile pe care le facem pentru a lupta impotriva stresului:
• Fiti voi insiva si nu cautati sa pareti un altul.
• Sa stiti bine ce vreti sa faceti si spre ce va indreptati, alegandu-va un scop precis si obiective realiste, pe masura propriilor voastre posibilitati.
• Diversificati-va activitatile pentru a va stimula, iar cand survine un obstacol, incercati sa-1 conturati, sa-i intelegeti originea; numai astfel il veti putea depasi cu luciditate.
• Exprimati-va si afirmati-va! Nu va reprimati emotiile - in limita decentei, fireste. In felul acesta va veti descarca de asa-numita energie rea, care s-a acumulat in voi.
• Nu va lasati problemele in suspensie. Suprimati aceasta sursa de anxietate si de angoasa, asadar de stres.
• Evitati situatiile care va provoaca stari psihologice negative.
• Evitati relatiile negative, precum si persoanele care "pompeaza" in mod inutil din energia de care dispuneti pe linie de adaptare.
• Nu faceti nici prea mult, dar nici prea putin - neexpunandu-va in felul acesta nici rigorilor stresului de suprasolicitare, dar nici celor ale stresului de subsolicitare.
• Nu asteptati prea mult de la altii, apreciind la justa valoare ceea ce aveti de facut, ca si posibilitatile de care dispuneti.
• Profitati de pauzele din timpul zilei si fructificati-le in mod util, pentru a va regasi si pentru a va revigora.
• Creati-va situatii favorabile pentru a rade din cand in cand, neuitand ca rasul reprezinta o supapa de siguranta a vietii si neuitind, de asemenea, ca el se identifica de cele mai multe ori cu un sentiment serios, fiindca reprezinta o atitudine in fata vietii;
• Incercati sa va convingeti ca va place munca pe care o desfasurati. Mai mult decit atit: Incercati sa va convingeti ca dumneavoastra sinteti cel ce trebuie sa se schimbe si nu munca pe care o desfasurati. Facind aceasta schimbare si munca vi se va parea a fi alta.
• Planificati-va munca in mod melodic si constant. Lipsa de planificare si de organizare in acest domeniu se soldeaza cu penibila senzatie de "inamolire", care nu este altceva decit rezultaiul unui stres pernicios.
• Nu incercati sa faceti mai multe lucruri deodata. Cu alte cuvinte, nu va risipiti. In felul acesta veti evita o alta senzatie tot atit de penibila si anume aceea generata de faptul ca timpul vi se scurge printre degete.
• Sugestionati-va ca tot ce-i usor sau dificil in munca dumneavoastra depinde de felul cum considerati aceasta munca. Daca plecati de la ideea preconceputa ca aceasta munca este dificila, intr-adevar ea va fi asa; dupa cum, daca va veti spune, convins, ca aceeasi munca este acceptabila sau chiar usoara, va veti convinge ca intr-adevar asa este.
• Plecati de la premisa: "cunoasterea este putere"; veti constata ca sinteti eficient in ceea ce faceti. Este incomparabil mai usor sa faci bine un lucru atunci cind, tot bine, cunosti cum se face acel lucru.
• Nu lasati pe miine ceea ce puteti face azi, introduceti astfel o disciplina in munca dumneavoastra. In felul acesta evitati stresul comsomptiv al lucrurilor nerezolvate care s-au acumulat pe parcurs.
• Relaxati-va in mod intermitent, inducindu-va pe aceasta cale stari de calm in organism, plecind de la ideea ca numai calmul este stapinul miscarii si al dezordinii.
Toti cercetatorii care au investigat stresul si relaxarea au concluzionat ca, fiecare indivit trebuie sa-si indentifice metode propri de relaxare la stresul cotidian.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)