Planul de actiune impotriva situatiilor de risc – Manualul de Criza. Part 1

In urmatoarele randuri vom dezbate necesitatea Manualui de Criza, avantajele in construirea si utilizarea lui. Pentru o intelegere mai buna a fenomenului, vom dezbate necesitatea Manualului de Criza la corporatii. Intreaga teorie si beneficiile Manualului de Criza pot fi exploatate si in folosul Liderului Politic, acesta din urma, intalnind in viata politica situatii care cer in mod obiectiv construirea unui Manual de Criza.

Pentru ca multi factori politici si administra­tivi, economici, sociali si tehnologici influenteaza modul in care organizatiile functioneaza si isi indeplinesc misiunile astazi, rela­tia dintre afaceri si societate este analizata cu mai mare atentie decat inainte.

Comportamentul institutional si de corporatie este supus unui examen amanuntit. Intr-un mediu atat de complex, organizatiile trebuie sa inteleaga si sa reactioneze la valorile publice care se schimba foarte rapid, la asteptarile din ce in ce mai mari, la soli­citarile de consultari publice si la mass-media din ce in ce mai insistente. Acest fapt devine crucial atunci cand lucrurile nu merg bine.

Indiferent de cat de bine organizat si stapan pe sarcinile dum­neavoastra zilnice va simtiti, evenimentele din mediul extern va pot pune brusc intr-o pozitie vulnerabila.

Ceva aparent neinsemnat, ca de exemplu o parere exprimata intr-o revista economica, o inmultire nu spectaculoasa, dar con­stanta, a plangerilor legate de un anumit produs, o reclamatie nefondata privind functionarea companiei sau o tendinta a com­portamentului social care, la prima vedere, nu are nici o legatura cu compania ar putea deveni un risc, ale carui consecinte pe termen mediu si lung ar putea avea un efect devastator asupra afacerii dumneavoastra.

De asemenea, se pot intampla lucrurile cele mai neasteptate -in urmatoarea ora sau saptamana-, intr-un ritm rapid si dramatic, care sa dea nastere unei adevarate situatii de criza. In ambele cazuri, daca nu sunteti sigur pe capacitatea organizatiei de a anti­cipa probabilitatea ca un astfel de risc sa se materializeze, lasand la o parte detinerea expertizei, a resurselor si a infrastructurii nece­sare pentru a-i face fata.

Mai mult, in timp ce mediul afacerilor accepta intr-o masura mai mare necesitatea planificarii si a organizarii in vederea gestionarii potentialelor situatii de criza, incapacitatea constanta a directorilor executivi de a prelua initiativa si de a explica cele intamplate, de a explica ce anume se face pentru rezolvarea problemelor si, mai ales, ce simte organizatia fata de ce s-a intimplat este demon­strata pe larg de succesiunea neintrerupta de cazuri controversate care alimenteaza apetitul mijloacelor de comunicare in masa globale si sofisticata industrie de consultanta.