Prelegere despre Discursul Politic part 1

In campaniile electorale, limbajul ia forma discursurilor politice si a sloganurilor, fiecare din acestea vizand castigarea unei parti cat mai mari a electoratului; astfel, un procent destul de mare din voturi se datoreste calitatilor oratorice ale candidatului si modalitatii de realizare a discursului.

Ceea ce intereseaza la un discurs politic nu este doar continutul sau, ci intr-o mare masura si forma care imbraca ideile.

Psihologia celor ce asculta. E un talent sa stii sa asculti - e mai mare talentul celor care mai mult asculta decat vorbesc. Vechi de cand lumea, obiceiul de a alege are la baza aprecierea meritului aparent. Dintre toti paunii, o paunita alege evident mereu pe cel cu coada mai frumoasa, indiferent de calitatile genetice cu adevarat importante pe care oricum nu le poate verifica. Acest ritual s-a transferat in mod perfid in viata politica. Coada paunului este discursul, oricat de multe si de colorate artificii ar atasa un candidat campaniei sale.

Singurele efecte care detaseaza publicul general de aceste reguli sunt efectul de obisnuinta si efectul de fronda, pe care le vom trata separat, pentru ca, ele indica participarea de mare finete a structurii sociale moderne in chiar formarea ei.

Primul efect se manifesta evident mai ales la publicul in varsta, insa regula nu are nimic de-a face cu acest criteriu. Cu cat unei persoane i se supun atentiei mai multe argumente intr-un anumit domeniu - inevitabil ele se vor repeta - aceasta tinde sa le acorde mai putina atentie si sa pastreze in mod rigid drept corecta ultima secventa care, la un moment dat, i-a atras atentia in mod pozitiv. Este clara, aici, importanta pe care o are originalitatea intr-un discurs cu unele sanse.

Efectul de fronda are in mod fatal o pondere mai mare in randul tinerilor si, cu toate ca de regula nu are consecinte negative (se traduce in refuzul de a vota), uneori se indreapta in proportii mari impotriva a tot ceea ce pastreaza un parfum invechit; totusi el nu va fi prea des un curent pozitiv "pentru" ceva - prin definitie, este un curent "contra".

Psihologia "adjectivului posesiv". O categorie aparte a discursului politic modern - intr-un stat democratic - este cea a "realegerii". Se refera, evident, la acea categorie de personaje din arena politica, pentru care lupta este de a pastra si nu de a castiga, printre care nu sunt rare notiunile de "guvernul meu" sau "ministerul nostru", in opozitie cu "senatorii vostri" si "motiunile dumitale". Avand avantajul unor realizari deja implinite si dezavantajul ratarilor mult mai mediatizate, ca intotdeauna, un potential "reales" are de optat, cand isi construieste atat discursul, cat si publicul tinta, intre a se lauda sau a o lua de la capat.

De exemplu, daca se afla in fata unor oameni neutri politicianul isi poate permite sa riste o usoara lauda de sine de tipul "uite ce am facut eu pentru ceilalti" - ceea ce nu e tocmai etic din partea lui, insa adesea se intampla ca acest punct sa fie negativ, caci imediat ce apare un declansator (banuiala, acuzatie) lauda provoaca o reactie in lant dezastruoasa. 

Cum sa gesticulezi eficient!

Gesturile sunt reflectii ale particularitatilor personalitatii fiecaruia dintre noi.

·     Raspundeti natural la ceea ce vedeti, simtiti si ganditi. Daca va inhibati predilectia de a gesticula nu veti reusi decat sa deveniti mai tensionati.

·     Cand vorbiti, ar trebui sa fiti implicat in comunicare si nu in preocuparea de a alege gestica. Gesturile dumneavoastra ar trebui sa fie motivate de continutul comunicarii.

·     Mesajele dumneavoastra vizuale si verbale trebuie sa functioneze ca parte-neri in a comunica acelasi gand sau simtire. Fiecare gest pe care il faceti tre-buie sa reflecte ceea ce spuneti si sa aiba un scop, astfel incat audienta sa memo-reze mesajul transmis si nu gestul in sine.

·     Fiecare gest are trei etape:

-   Apropierea: corpul vi se misca anticipativ;

-   Ciocnirea: gestul efectiv;

-   Revenirea: corpul dumneavoastra este readus in pozitie de echilibru.

·     Nu incercati sa memorati gesturile.

·     Daca vreti sa deveniti un bun orator imprieteniti-va cu camera de filmat!

a. Moduri prin care va faceti corpul sa vorbeasca.

·     Eliminati miscarile care distrag atentia:

-   nu va sprijiniti si nu va leganati pe pupitru;

-   nu bateti cu degetul in masa sau in pupitru;

-   nu va muscati si nu va sugeti buzele;

-   nu va zgribuliti;

-   nu va aranjati hainele sau parul;

-   nu scuturati din cap.

Toate aceste miscari dezordonate au doua lucruri in comun: sunt manifestari fizice ale unei nervozitati psihice si sunt facute inconstient si involuntar. Atunci cand fa-ceti o greseala verbala o puteti corecta usor pentru ca va auziti propriile cuvinte. Dar nu va puteti si vedea atunci cand vor-biti, asa ca singurele modalitati de a elimi-na obiceiurile proaste este sa le constientizati.

·     Filmati-va si urmariti postura dumnea-voastra, gestica, miscarea corpului, expre-siile fetei si contactul vizual.

·     Construiti-va increderea in dumnea-voastra fiind dumneavoastra insiva: simtiti-va in mijlocul auditoriului ca si cum ati fi in mijlocul familiei sau prietenilor.

·     Lasati-va corpul sa reflecte trairile dumneavoastra. Stergeti-va de pe chip orice traire care nu sta in modul dumneavoastra natural de a fi. Pastrati contactul vizual cu audienta indiferent cat de mare este aceasta, fiecare ascultator dorind sa stie ca vorbiti cu el sau cu ea. Uitandu-va la audienta puteti vedea reactiile si o puteti determina sa reactioneze.

·     Daca publicul nu se uita la dumneavoastra atunci cand vorbiti, atunci exista o problema de comunicare, ei neputand sa va asculte, fiind prea plictisiti, buimaciti sau nervosi.

·     Daca auditoriul nu va poate auzi si nu folositi un microfon incercati sa vorbiti mai tare, fara sa para ca urlati sau ca va rastiti.

·     Daca publicul este plictisit, folositi putin umor, cresteti tonalitatea vocii si adaugati gesturi si miscari puternice.

·     Daca ascultatorii sunt buimaciti si au pierdut sirul ideilor, repetati ce ati spus, reluati-va ideea.

·     Daca oamenii s-au enervat ascultandu-va, controlati-va miscarile, verificati daca aveti mancare pe haine si incercati sa inlaturati “virusul” fara sa atrageti atentia si mai mult asupra lui.

Nu folositi bijuterii stralucitoare sau care nu se integreaza complet tinutei dumneavoastra si plimbati-va increzator pentru ca acum faceti o impresie nemaipomenita!

b. Anxietatea in discurs.

Pentru a nu cadea prada anxietatii in momentul sustinerii discursului, tineti cont de urmatoarele aspecte:

·     Familiarizati-va cu camera in care veti sustine discursul. Sositi mai devreme si plimbati-va atat prin camera, cat si prin locul in care veti sustine discursul. Stati la pupitru si rostiti cateva cuvinte la microfon. Plimbati-va prin locurile unde va sta audienta. Plimbati-va de la locul in care veti sta pana la cel in care veti sustine discursul.

·     Stati de vorba cu audienta. Daca este posibil, palavragiti cu primii ajunsi, imprietenandu-va cu ei. Este mai usor sa tii un discurs in fata unor prieteni, decat in fata unor necunoscuti.

·     Cititi materialul de prezentat. Daca materialul va este nefamiliar sau nu va satisface pe deplin, veti fi mult mai nervos prezentandu-l.

·     Invatati sa va relaxati. Stati confortabil cu spatele drept. Inspirati usor, tineti-va respiratia 4-5 secunde si expirati. Pentru a va relaxa muschii faciali, deschide-ti ochii larg si cascati gura, apoi inchideti gura si strangeti ochii

·     Vizualizati-va vorbind. Imaginati-va ca va ridicati si mergeti la pupitru in timp ce auditoriul va aplauda. Imaginati-va tinand discursul, vocea fiind calma, sigura si limpede. Cand va vizualizati avand succes, atunci chiar veti fi plin de succes!

·     Audienta vrea sa aveti succes. Toate tipurile de audienta doresc ca oratorul sa fie interesant, stimulativ, informativ si antrenant. Ei doresc ca dumneavoastra sa aveti succes, nu sa esuati.

·     Nu va cereti scuze pentru faptul ca sunteti nervos. Orice probleme credeti ca ati avea cu discursul sau cu dumneavoastra, nu va cereti scuze, pentru ca nu veti face altceva decat sa atrageti atentia auditoriului asupra acelui lucru.

·     Concentrati-va asupra mesajului si nu asupra mediului. Nervozitatea va disparea daca va veti concentra asupra mesajului transmis si audientei si nu asupra anxietatii dumneavoastra.

·     Transformati energia negativa intr-una pozitiva. Aceeasi nervozitate care cauzeaza frica pe scena cauzeaza si vitalitate si entuziasm, daca stiti sa o valorificati.

·     Capatati experienta. Experienta sta la baza sigurantei de sine, cheia unui discurs eficient. Majoritatea oratorilor incepatori isi diminueaza anxietatea pe masura ce capata experienta.