COMPLEXUL LUI OEDIP
Origine si manifestare
Acest complex se naste mai ales din raporturile dintre copii si parinti. Apare in mod normal in timpul copilariei, dar trebuie mai apoi sa dispara progresiv, daca se realizeaza un bun echilibru intre parinti si copii.
Acest complex este cel mai intricat, cel mai anevoios de descifrat, de descalcit, cel mai tabu, cel care are consecintele cele mai intense pentru ca implica trei persoane: copilul si cei doi parinti de sexe opuse.
Impactul sau fundamental a fost resimtit inca din Antichitate si tradus in maniera alegorica in Legenda lui Oedip. intr-adevar, pe atunci oamenii nu dispuneau de conceptele si vocabularul elabo¬rate (la inceputul secolului al XX-lea) de psihologia profunzimilor si mai ales de psihanaliza de obedienta freudiana.
Sa reamintim, in cateva cuvinte, aceasta celebra legenda. Oedip s-a casatorit cu mama sa locasta (fara sa stie ca era mama sa) dupa ce a ucis pe tatal sau Laios (fara sa stie ca era tatal sau). Apoi afland de inspaimantatoarea lui eroare, Oedip isi scoate ochii (pentru a se pedepsi) si fuge din Teba, orb si condus de fiica sa, Antigona.
Legenda exprima in maniera simbolica realitatea care, bineinteles, nu are acest caracter tragic si sangeros.
Dar, prin aceasta punere in scena spectaculoasa si inspaimantatoare, legenda traduce bine intensitatea exploziva a complexului. In realitatea cotidiana, rezulta, schematizand:
- un baiat care isi iubeste mama, o vrea numai pentru el, devine gelos pe tatal sau si vrea sa il indeparteze, devenind agresiv fata de el; are remuscari si se simte vinovat;
- o fata care isi iubeste tatal, il vrea numai pentru ea, devine geloasa pe mama sa si vrea sa o indeparteze, devenind agresiva fata de ea; ea are remuscari si se simte vinovata.
Pornind de la aceasta situatie de baza, pe care orice copil o cunoaste pentru ca este un punct obligatoriu de trecere, dezvoltarea interioara se va realiza in mod normal sau anormal. Va depinde de atitudinea (profunda si inconstienta) a parintilor sai si va fi in functie de maniera in care copilul va imagina realitatea (adica a o travesti, a o construi in mod total imaginar). Daca evolutia se produce intr-o maniera adaptata, se spune ca exisa o „lichidare" a complexului lui Oedip, ceea ce va permite stabilirea de legaturi satisfacatoare si constructive cu persoanele de sex opus.
Evolutia si descrierea complexului lui Oedip lasa loc unor dezvoltari destul de tehnice pe care nu le putem aborda in cadrul acestei lucrari.
Sa spunem doar ca, la baiat, conflictul oedipian provine din dorinta lui de a-si zdrobi tatal si din sentimentul ca aceasta dorinta il impiedica sa se identifice cu el.
Rezolvarea este deci renuntarea la dorinta de a-si zdrobi tatal, pentru a-l putea lua drept model. Pe de alta parte, conflictul oedipian al fetei provine din dorinta sa de a-si zdrobi mama si din sentimentul ca aceasta dorinta o impiedica sa se identifice cu ea. Rezolvarea este de asemenea renuntarea la dorinta de a-si zdrobi mama, pentru a se identifica cu ea.
Exprimare morfologica
Doi receptori din trei trebuie sa fie bogati, altfel spus, doi receptori au cele patru deplasari de baza iar al treilea (care este foarte adesea nasul) nu are decat trei (chiar doua) deplasari.
- Daca exista o atonie grasa sau slaba la nivelul partilor carnoase, aceasta corespunde complexului de „castrare" (este termenul clinic pentru complexul oedipian) de catre tata sau mama.
- Daca exista un tonus al partilor carnoase, se va vorbi despre frica de castrare (dar nu despre „complex"). Aceasta distinctie este grosso modo de acelasi tip cu cea prezentata anterior intre senti¬mentul si complexul de inferioritate.
marți, 7 februarie 2012
luni, 6 februarie 2012
NEGOCIEREA SI APARITII LA TV. INTILNIREA FATA-IN-FATA. Partea 5. Cele 4 complexe de baza ale oamenilor
COMPLEXUL DE CULPABILITATE
Origine si manifestare
Complexul se formeaza tot in perioada copilariei, avand cauze diverse, mai ales:
- o culpabilizare excesiva a parintilor, mai ales daca este insotita de amenintari sau de santaj afectiv.
- o violenta retinuta contra unui adult perceput ca prea puternic sau o nefericire care vine in coincidenta cu un gest de violenta al copilului.
- persistenta fenomenului oedipian.
Mai tarziu, cel interesat va incerca, intr-un mod mai mult sau mai putin permanent si difuz, sentimentul dureros de a nu fi in acora cu normele mediului', chiar daca aceasta nu corespunde realitatii.
Exprimare morfologica
Complexul de culpabilitate traduce un Supraeu prea puternic. El va corespunde deci:
- fie unui Supraeu invadator: receptori dilatati (ochi. nas si gura) intr-un cadru retractat,
- fie unui Supraeu rigid:
• receptori retractati in raport cu cadrul
• sau retractie frontala accentuata a fruntii (frunte dreapta)
• sau amandoua deodata, ceea ce intareste diagnosticul.
Trairea complexului
- Acceptare: autopedepsire pasiva, conduita de esec: individul prevede nelinistit esecul si face totul pentru ca acesta sa se imampie.
- Compensare: individul face greseli si arunca raspunderea asupra altora.
- Supracompensare: exista o autojustificare permanenta si o agre¬sivitate orientata asupra unui obiect exterior, unei persoane, unui grup, acuzate de a fi responsabile de toate relele, care devin „oaia neagra".
Individul se identifica bucuros cu virtutea care alunga viciul.
Motivatia complexului de culpabilitate
Suportat- Acceptarea pedepsei meritate.
- A se simti vinovat.
- A se simti victima in permanenta.
- Placerea de a fi pedepsit.
- A esua pentru a se pedepsi.
Compensat
- Refuzarea culpabilitatii exclusive.
- Aruncarea intregii responsabilitati asupra altuia.
- Ispasirea, purificarea.
Supracompensat- Pedepsirea vinovatilor.
- Manipularea pentru a arunca responsabilitatea asupra altuia.
- Cautarea perfectiunii.
- Proslavirea severitatii.
- Denuntarea injustitiei.
Origine si manifestare
Complexul se formeaza tot in perioada copilariei, avand cauze diverse, mai ales:
- o culpabilizare excesiva a parintilor, mai ales daca este insotita de amenintari sau de santaj afectiv.
- o violenta retinuta contra unui adult perceput ca prea puternic sau o nefericire care vine in coincidenta cu un gest de violenta al copilului.
- persistenta fenomenului oedipian.
Mai tarziu, cel interesat va incerca, intr-un mod mai mult sau mai putin permanent si difuz, sentimentul dureros de a nu fi in acora cu normele mediului', chiar daca aceasta nu corespunde realitatii.
Exprimare morfologica
Complexul de culpabilitate traduce un Supraeu prea puternic. El va corespunde deci:
- fie unui Supraeu invadator: receptori dilatati (ochi. nas si gura) intr-un cadru retractat,
- fie unui Supraeu rigid:
• receptori retractati in raport cu cadrul
• sau retractie frontala accentuata a fruntii (frunte dreapta)
• sau amandoua deodata, ceea ce intareste diagnosticul.
Trairea complexului
- Acceptare: autopedepsire pasiva, conduita de esec: individul prevede nelinistit esecul si face totul pentru ca acesta sa se imampie.
- Compensare: individul face greseli si arunca raspunderea asupra altora.
- Supracompensare: exista o autojustificare permanenta si o agre¬sivitate orientata asupra unui obiect exterior, unei persoane, unui grup, acuzate de a fi responsabile de toate relele, care devin „oaia neagra".
Individul se identifica bucuros cu virtutea care alunga viciul.
Motivatia complexului de culpabilitate
Suportat- Acceptarea pedepsei meritate.
- A se simti vinovat.
- A se simti victima in permanenta.
- Placerea de a fi pedepsit.
- A esua pentru a se pedepsi.
Compensat
- Refuzarea culpabilitatii exclusive.
- Aruncarea intregii responsabilitati asupra altuia.
- Ispasirea, purificarea.
Supracompensat- Pedepsirea vinovatilor.
- Manipularea pentru a arunca responsabilitatea asupra altuia.
- Cautarea perfectiunii.
- Proslavirea severitatii.
- Denuntarea injustitiei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)