sâmbătă, 21 septembrie 2013

Planul de actiune impotriva situatiilor de risc – Manualul de Criza. Part 2

Astazi afacerile par a suferi de pe urma perceptiei conform careia conducatorii lor sunt indolenti, lacomi si indiferenti fata de interesul companiilor lor pe termen lung si fata de angajatii care nu au fost dati afara prin restrangerea activitatilor. Autoritatile guver­namentale sunt considerate a fi la cheremul industriei, reprezentand exemple de incetineala birocratica. Se crede, in general, ca media transforma stirile in spectacol, stabilindu-si astfel propria agenda.
Activistii pentru drepturile consumatorului, deseori considerati agenti de schimbare constructiva, sunt criticati pentru exagerarea pericolelor cu care se confrunta societatea. Pentru a intelege de ce, consideram utila analizarea unor tendinte interesante care afecteaza relatia in continua schimbare dintre afaceri si societate.
In primul rand, exista multe forte dinamice -politice si admi­nistrative, economice, sociale si tehnologice- care influenteaza modul in care organizatiile functioneaza, se comporta si isi indeplinesc misiunile. Ele amplifica:
- cantitatea, calitatea si viteza cu care circula informatiile la nivel global;
- impactul noilor tehnologii radio-TV si multimedia asupra opiniei publice;
- competitia pentru a ajunge la consumatori si a-i influenta;
- cunostintele, valorile si comportamentul membrilor organizatiei;
- asocierea produsului cu reputatia marcii de corporatie.
In al doilea rand, rolul guvernului si al corporatiilor in societate este analizat cu mult mai mare atentie decat inainte. Iata cateva exemple:
Formularea politicilor publice este inca un proces aflat in desfasu­rare. Fireste, nu ne sunt clare rolurile guvernului la nivel local, re­gional, national si federal. Aceasta confuzie este caracterizata de incertitudini la nivel national in ceea ce priveste beneficiile unei Europe unite si resposabilitatile sistemelor guvernamentale recent democratizate din Europa Centrala.
Comportamentul institutional si de corporatie este supus unui examen amanuntit. Articolele critice din media evidentiaza ingrijorarea fata de profiturile exagerate si de salariile directorilor generali, fata de lipsa unei conduceri adecvate a corporatiilor si fata de scandalu­rile legate de coruptie din sectoarele financiare si ale serviciilor publice. Practicile monopoliste sunt analizate pe masura ce indus­triile se consolideaza si se integreaza in competitivitatea globala. Campaniile care folosesc „trucuri murdare", tacticile agresive de lobby care compromit credibilitatea directorilor si a functionarilor publici si amestecul prea mare al afacerilor in problemele guver­namentale sunt reprezentative pentru gargara populista a edito­rilor de ziare si a celor din audio-vizual.
Avem mai putina incredere in cei care detin autoritatea. In majori­tatea tarilor dezvoltate, promisiunile guvernelor in legatura cu impozitele si cu reforma sistemului medical continua sa fie incal­cate si este abandonata performanta industriala, de exemplu, in favoarea reputatiei companiilor chimice si petroliere in ceea ce priveste mediul inconjurator. Se cere socoteala chiar si pentru pozitia etica a companiilor care se axeaza pe practici de afaceri de interes social.

Loialitatea fata de corporatie nu mai este un dat. Excedentele, mu­tarile, diminuarea drepturilor muncitorilor si a sigurantei posturilor si-au spus cuvantul. Din cauza schimbarilor demografice, pe piata intra mai putini tineri, iar cererea de muncitori calificati este in crestere, pe cand numarul posturilor necalificate este in scadere. Piata fortei de munca risca sa devina una in care cererea depaseste oferta.