In lumea de astazi, “lupta” de zi cu zi este o batalie obositoare si de durata, fara sa aiba intotdeuna un adversar vizibil. Stresul, adversarul nevazut, erodeaza fizic si psihic, creand adevarate gauri in sanatatea, emotiile si actiunile noastre.
Stresul se manifesta zilnic, se manifesta in fiecare moment, important este sa luptam cu el si sa castigam.
Relaxarea este singura aparare sau arma eficienta impotriva stresului.
Relaxarea trebuie privita nu ca actiune de a sta, odihna, care, de cele mai multe ori nu face decat sa amane “batalia”, ci relaxarea constructiva, relaxarea care combate direct stresul prin identificarea lui, stresul specific si punerea in aplicare de metode personale de relaxare specifice.
Sportul este considerat cea mai buna metoda de relaxare. Pentru oratorul prudent, vocea fiind un instrument principal, sporturile care creeaza necesarul marit de aer sunt evitate – fotbal, tenis, etc. Multi oratori prefera sporturi mai putin solicitante: calaria, inotul, etc.
Iata recomandarile pe care le facem pentru a lupta impotriva stresului:
• Fiti voi insiva si nu cautati sa pareti un altul.
• Sa stiti bine ce vreti sa faceti si spre ce va indreptati, alegandu-va un scop precis si obiective realiste, pe masura propriilor voastre posibilitati.
• Diversificati-va activitatile pentru a va stimula, iar cand survine un obstacol, incercati sa-1 conturati, sa-i intelegeti originea; numai astfel il veti putea depasi cu luciditate.
• Exprimati-va si afirmati-va! Nu va reprimati emotiile - in limita decentei, fireste. In felul acesta va veti descarca de asa-numita energie rea, care s-a acumulat in voi.
• Nu va lasati problemele in suspensie. Suprimati aceasta sursa de anxietate si de angoasa, asadar de stres.
• Evitati situatiile care va provoaca stari psihologice negative.
• Evitati relatiile negative, precum si persoanele care "pompeaza" in mod inutil din energia de care dispuneti pe linie de adaptare.
• Nu faceti nici prea mult, dar nici prea putin - neexpunandu-va in felul acesta nici rigorilor stresului de suprasolicitare, dar nici celor ale stresului de subsolicitare.
• Nu asteptati prea mult de la altii, apreciind la justa valoare ceea ce aveti de facut, ca si posibilitatile de care dispuneti.
• Profitati de pauzele din timpul zilei si fructificati-le in mod util, pentru a va regasi si pentru a va revigora.
• Creati-va situatii favorabile pentru a rade din cand in cand, neuitand ca rasul reprezinta o supapa de siguranta a vietii si neuitind, de asemenea, ca el se identifica de cele mai multe ori cu un sentiment serios, fiindca reprezinta o atitudine in fata vietii;
• Incercati sa va convingeti ca va place munca pe care o desfasurati. Mai mult decit atit: Incercati sa va convingeti ca dumneavoastra sinteti cel ce trebuie sa se schimbe si nu munca pe care o desfasurati. Facind aceasta schimbare si munca vi se va parea a fi alta.
• Planificati-va munca in mod melodic si constant. Lipsa de planificare si de organizare in acest domeniu se soldeaza cu penibila senzatie de "inamolire", care nu este altceva decit rezultaiul unui stres pernicios.
• Nu incercati sa faceti mai multe lucruri deodata. Cu alte cuvinte, nu va risipiti. In felul acesta veti evita o alta senzatie tot atit de penibila si anume aceea generata de faptul ca timpul vi se scurge printre degete.
• Sugestionati-va ca tot ce-i usor sau dificil in munca dumneavoastra depinde de felul cum considerati aceasta munca. Daca plecati de la ideea preconceputa ca aceasta munca este dificila, intr-adevar ea va fi asa; dupa cum, daca va veti spune, convins, ca aceeasi munca este acceptabila sau chiar usoara, va veti convinge ca intr-adevar asa este.
• Plecati de la premisa: "cunoasterea este putere"; veti constata ca sinteti eficient in ceea ce faceti. Este incomparabil mai usor sa faci bine un lucru atunci cind, tot bine, cunosti cum se face acel lucru.
• Nu lasati pe miine ceea ce puteti face azi, introduceti astfel o disciplina in munca dumneavoastra. In felul acesta evitati stresul comsomptiv al lucrurilor nerezolvate care s-au acumulat pe parcurs.
• Relaxati-va in mod intermitent, inducindu-va pe aceasta cale stari de calm in organism, plecind de la ideea ca numai calmul este stapinul miscarii si al dezordinii.
Toti cercetatorii care au investigat stresul si relaxarea au concluzionat ca, fiecare indivit trebuie sa-si indentifice metode propri de relaxare la stresul cotidian.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu