VIP Club. O dimensiune realistica a Vorbitului in Public

In ultimul timp grupul de facebook Vorbitul in Public a luat foarte tare avant, in ficare zi, cateva parsoane doresc sa faca parte din acest grup. Si le-am dat voie, daca asta doresc...
Iar acest lucru se intampla de ceva saptamani.
De ce se intampla acest lucru, de ce acesti oameni doresc sa fie membrii unui lub de Vorbit in Public, de ce membrii unui club ce intrase in adormire? Intrebari, intrebari,fara raspuns.
Si atunci am hotarat sa ma vad cu toate aceste persoane si sa vad ce exact isi doresc ei, cum le pot ajuta si ce vor sa invete ele. Poate putem sa invatam impreuna cate ceva. Poate reusim sa trezim la viata VIP Club (ca sa fiu explicit Clubul Vorbitului In Public- VIP Club :) ).
Am analizat si miercuri, intr-o sesiune deschisa, dau drumul la club. Pun primele caramizi pentru un alt fel de club: un vorbit in pulic, pentru public si cu public. O scolarizare cat mai realistica, o educatie in cadenta in urmatoarele saptamani.
Tu te simti "zidar"? Vrei sa pui "umarul", inteligenta si dorinta si sa construiesti un club VIP?

Imi doresc sa construiesc un club in care cel care doreste sa invete, sa repete, sa se perfectioneze in a vorbi in public sa o poata face. Si nu numai pentru vorbitul in public. Vom invata si despre vorbitul la TV, la radio, despre dezbatere, despre discursul spontan, despre cum trebuie sa stai la poze, etc. Avem timp... Dar vom avea si membrii, participanti?

Vom vedea...

Deci, te astept miercuri, 17 iulie 2013, ora 18:30 la VIP Club, organizat in sala de conferinte a restaurantului Queen Elizabeth, vis-a-vis de Cazino Constanta. Inrarea este GRATUITA si asa va ramane... probabil :)

Invitatie la VIP Club

https://www.facebook.com/groups/vorbitulinpublic/

Prelegere despre Discursul Politic part 4

Bulversarile politice din ultimele doua secole ale istoriei europene au fost insotite de o uimitoare efervescenta mitologica: denuntarea unei conspiratii malefice tinzand sa supuna popoarele dominatiei fortelor obscure si perverse; imaginea unei varste de aur pierdute, a carei fericire se cuvine sa o regasim sau ale unei Revolutii salvatoare ce ar permite umanitatii sa intre in ultima faza a istoriei sale si i-ar asigura pentru totdeauna domnia dreptatii; apelul la stapanul salvator, restaurator al ordinii sau realizator al unei mari varietati colective.

Elementele ce construiesc povestirea sunt grupate in serii identice, sunt structurate in asociatii permanente.

Astfel, mitul Salvatorului, al conducatorului providential apare intotdeauna asociat simbolurilor purificarii: eroul care mantuie, cel care elibereaza, zdrobeste raul. El e intotdeauna asociat luminii - aurul, soarele urcand pe cer, stralucirea privirii - si verticalitatii - spada, sceptrul, arborele secular, muntele.

De asemenea, motivul conspiratiei malefice va fi pus intotdeauna in relatie cu o solistica a murdariei - este asimilat animalelor respingatoare, se taraste, se furiseaza, raspandeste otrava.

CONSPIRATIA. Mitologia complotului are in centrul ei imaginea inspaimantatoare a Organizatiei. Insusirea ei de capetenie e secretul. Complicii sunt legati prin juramantul tacerii si o pedeapsa cumplita ii va lovi daca vor trada. De exemplu: dupa mai multe saptamani de criza politica cau-zata de refuzul lui Victor Babiuc de a demi-siona din functia de ministru al Apa-rarii, o parte a presei a explicat toata aceasta stare prin faptul ca Babiuc era mason.

Oricare ar fi natura si motivatia aparenta a conspiratiei - complotul iezuit sau maso-nic, complotul vanzarilor de arme sau al savantilor lumii - pentru cei ce o conduc ea inseamna satisfacerea unei nepotolite vointe de putere, implinirea acelui vis al unificarii lumii sub aceeasi autoritate deplina.

Oricare ar fi denumirea, natura sau motivatia conspiratiei ea se inscrie intr-un climat psihologic si social de nesiguranta, frica, angoasa.

O specialitate incontestabila si aproape exclusiva a discursului politic specific crizelor de orice natura este diversiunea. Mecanismul este usor de redat, insa punerea ei aplicare presupune antrenarea multor factori. Se construieste un discurs amplu, agresiv, incriminant la adresa cui-va; acest discurs (apartinand de regula nu-se-stie-cui) este preluat si amplificat de mai toata mass-media, nascandu-se curente pro sau contra. In acest an elec-toral al romanilor mitul Complotului este deocamdata cel mai prezent in discursul politic.

SALVATORUL. Accentul se pune pe mediocritatea personajului si a destinului sau - este mediocru prin locul natal, prin mediul social caruia ii apartine, mediocru prin viata sa particulara. Unii cercetatori afirma ca in cazul acesta "simplitatea nu mai este doar deliberata, ea devine ostentativa".

Multimile sunt astfel motivate, obligate chiar sa se identifice cu el. Mecanismul de identificare a unui destin individual cu destinul colectiv este principiul care troneaza discursul politic al Salvatorului. El are autoritate. S-au identificat trei tipuri de autoritate si de legitimitate. Autoritatea traditionala se bazeaza pe uzanta si obicei, ca acea a seniorului sau a monarhului ereditar. Autoritatea legal-rationala, bazata pe institutii, pe un statut, este cea a guvernatorului intr-un stat modern.

Nu ne supunem persoanei ci functiei cu care Constitutia l-a investit. In fine, exista autoritatea charismatica a Salvatorului, a Profetului si chiar a Demagogului. Exista un timp al asteptarii si al chemarii - un timp in care se formeaza si se raspandeste imaginea unui Salvator - apoi un timp al prezentei Salvatorului, ca in final timpul amintirii, in care figura sa, proiectata in trecut se va modifica in conformitate cu "capriciile" memoriei, cu mecanismele sale selective, cu refularile si exagerarile sale.

Poate parea paradoxal, dar multi dictatori, extremisti politici, prin intretinerea bine gandita a cultului personalitatii au luat infatisarea Salvatorului.

Salvatorul poate lua si imaginea Protectorului: el are misiunea sa calmeze lucrurile, sa se instaleze increderea, sa infranga amenintarile raului. Este suficient sa privim afisele candidatilor la primarii si sa ne dam seama dupa sloganul inclus ("Impotriva dezordinii si saraciei") ca acest mecanism este functional.

VARSTA DE AUR. Reprezinta persistenta unui ritm de viata, intimitate protectoare a unui grup social inchis, solidar, strict ierarhizat. Sunt viziuni ale unui prezent si ale unui trecut definit in functie de ceea ce as fost sau de ceea ce se considera a fi fost.

 Cu o periodicitate (mai mult sau mai putin exacta) de patru ani - in campaniile electorale - revine in discursul politic invocarea perioadei interbelice, un fel de "good old times" ale deschiderii culturale, ale civilizatiei, ale democratiei, ale simtului civic. Candidatii la primaria capitalei isi fac o datorie de onoare din a promite ca Bucurestiul va deveni iarasi "Micul Paris" - un alt mit cu tonalitate nostalgica, pana la pateism de duzina.

UNITATEA. Esenta cu adevarat nobila a omului se confunda cu necontenitul efort de a impune o vointa unica si ordonata. Putem vorbi astfel de existenta unei Unitati (NATO, UE) catre care unii aspira, avand convingerea unor avantaje, iar altii se tin cu incapatanare deoparte, puternica lor individualitate permitandu-le acest lucru. In functie de aceste doua tendinte exista, desigur, si doua tipuri de discurs politic: unul centrat pe argumentarea nevoii de unitate, altul accentueaza dezavantajele aderarii la aceste organisme.

Fara a avea pretentia ca am fi epuizat toate aspectele discursului politic putem concluziona cu precizarea ca discursul politic este poate cea mai ampla desfasurare de forta intelectuala, un balet mai mult sau mai putin elegant de adevar si minciuna, de persuasiune si manipulare, de dezvaluire si ocultare ce continua sa seduca si sa fascineze.

Prelegere despre Discursul Politic part 3

O alta competenta necesara este sinceritatea care se poate pune in evidenta deoarece:

· Comunica ceea ce stie;

· Este dezinteresat fata de rezultatele demersului comunicativ;

· Lipseste intentia de persuasiune;

· Apara o pozitie opusa propriului interes.

In functie de informatiile pe care le detine despre candidat, inainte de a asculta mesajul persuasiv (opiniile exprimate anterior, competenta, trasaturile de caracter) asociate cu situatia din momentul discursului (lipsa de sinceritate) alegatorul isi va construi o reprezentare a candidatului de la care va astepta un anume un anume comportament politic. Eficacitatea mesajului politic depinde de confirmarea sau nu a acestor asteptari.

Cand candidatul este atractiv (aspect fizic, personalitate, charisma, conduita) schimbarea atitudinala a alegatorului este determinata de procesele de identificare cu sursa, pe baza sentimentelor admirative pe care le incearca, deoarece opinia este determinata de sentimente.

Schimbarea comportamentului politic daca nu este integrata in sistemul de valori si credinte al alegatorului, fiind dependenta de durata legaturii afective stabilite intre candidat si alegator, va putea fi oricand revocata. Contactele directe sau prin mass-media fac sa creasca atractivitatea si durabilitatea relatiei.

Oamenii se lasa influentati de cei asemanatori lor, avand atitudini si comportamente similare lor. Dar, se lasa influentati si de cei cu trasaturi si comportamente diferite de ale lor, in masura in care sunt cele pe care nu le au si ar dori sa le aiba (complementaritatea generand atractivitate).

Ceea ce convinge alegatorul de bunele intentii este chiar imaginea pe care o proiecteaza, cu cat este mai dinamic cu atat este mai convingator. Comunica energie, entuziasm, autoritate prin aspectul sau propriu-zis, cat si prin stilul si viteza mai mare a discursului. Dinamismul discursului va determina auditoriul sa-l accepte ca fiind credibil.

Mesajul devine mai persuasiv daca se asociaza la receptor cu emotii pozitive. Este posibil sa devina eficient daca se asociaza cu emotii negative, prin inducerea fricii. Daca la informatiile despre experiente concrete si strategiile de evitare se adauga argumente emotionale asociate cu instructiuni exacte, complete despre evitarea situatiei dificile se va obtine drept efect modificarea comportamentelor indivizilor in sensul dorit, prin inducerea fricii.

De exemplu: "Noi nu ne vindem tara!"

Cat de diferit trebuie sa fie mesajul de opiniile alegatorilor pentru a putea convinge?

O sursa foarte credibila determina schimbarea opiniilor alegatorilor chiar daca prezinta pozitii diferite de ale receptorului.

Receptorul implicat emotional intr-un anume tip de mesaj nu va putea fi schimbat in comportamentul sau chiar si de sursa credibila.

Sa se prezinte argumente pro sau contra in discurs?

Aducand numai argumente pro, autorul isi apara discursul prin sustinere, eliminand situatiile de contrazicere.

· Aducand atat argumente pro si contra discursul se va apara prin respingere.

Discursul in care se aduc numai argumente pro-atitudini alegatorului intareste atitudinea receptorului doar aparent, pentru ca nu-l protejeaza pe individ de a face fata unui discurs-atac ulterior cu argumente contra, pe care prima sursa le-a evitat si, evident, la care receptorul isi va schimba atitudinea.

Este foarte importanta si calitatea mesajului, generata de noutate si validitatea opiniilor sursei (elementele noi ale discursului sa nu fie repetate prea des pentru a evita in acest fel saturarea receptorului si a da un caracter plauzibil mesajului).

Mesajul ce sustine atitudinile receptorului determina raspunsuri cognitive in favoarea ideilor candidatului. Cand auditoriul este supus unui mesaj contra-atitudinal si i se sugereaza pozitia pe care trebuie sa o sustina atrage cresterea rezistentei la persuasiune si tendinta de pastrare a comportamentului initial.

Auditoriul informat, prin mesaj, ca atitudinile candidatului atractiv si credibil sunt altele decat ale lui, va dezvolta un dezechilibru cognitiv care genereaza presiuni psihice ce intra in contradictie cu credintele sale.

Cu cat calitatea argumentelor continute de mesaj genereaza mai multe idei favorabile (pozitive) la auditoriu, cu atat efectul persuasiunii creste si schimbarile atitudinale si comportamentale vor fi mai mari. De altfel, se poate ajunge la aspectul "malefic" al persuasiunii: propaganda. 

Prelegere despre Discursul Politic part 2. Statul totalitar.

Cel mai autentic discurs politic este cel dintr-un stat totalitar. In orice stat relativ democratic, discursul este adesea inlocuit sau eclipsat de polemica. El ramane "coada paunului", dar, prin efectul de obisnuinta nu mai este un discriminant absolut. In statul totalitar, ideea nu mai este efect pe termen scurt, de aceea, pierzandu-si caracterul electiv, discursul devine propagandistic.

Scopul oratorului nu este sa reveleze, ci sa acopere, sa motiveze publicul sau sa inchida ochii - sa recunoastem, o sarcina mult mai dificila. Textul se adreseaza tuturor, si, in plus, el este considerat ratat atunci cand macar un ascultator nu a fost convins pe deplin, oarecum, sau macar "facut atent".

Evident, un discurs, in aceasta configuratie, trebuie sa contina destul entuziasm pentru a-i pacifica pe revoltati, transformandu-i in mod natural in adepti si eroi ai "doctrinei", dar indeajuns de putina "doctrina" pentru a nu-i deranja pe pacifisti, care au un anumit prag de toleranta fata de lucrurile cu care sunt impacati, dar nu de acord.

Discursul este cel mai frumos mod de a-i manipula pe oameni, atunci cand esti convins de la inceput si fara nici o ezitare ca nu crezi un cuvant din ce ai de gand sa spui. "Daca se intampla sa crezi cu adevarat ca adevarul este acolo si ca singura menire a discursului este sa-l prezinte intr-o maniera eleganta, atunci fie esti orator, fie esti pierdut".

Comunicarea umana reprezinta o strategie directa si eficienta de influentare sociala a comportamentului politic al indivizilor, prin impactul direct pe care il are asupra atitudinilor si credintelor. Se considera ca impactul persuasiv al comunicarii parcurge la nivelul constient al individului 4 procese: atentia, intelegerea, acceptarea, retinerea si, in final, efectul se observa in comportamentul politic al individului.

Exemplu: obiectivul discutiei candidatului politic pe un post radio sau TV este sa determine la ascultatori un comportament de votare. Chiar daca receptorul este atent la comunicare, impactul persuasiv este mic daca nu intelege argumentele sursei din cauza ca sunt prea complexe (esec de intelegere) sau daca nu accepta concluziile candidatului (esec de asteptare).

Presupunem ca auditoriul a fost convins, deci a acceptat mesajul electoral, dar daca schimbarea atitudinala nu este durabila si de profunzime oamenii isi schimba opinia indusa chiar inainte de ziua alegerilor.

Informatia primita implica un proces de prelucrare cognitiva, analiza critica a mesajului, corelarea experientei anterioare a individului, referitoare la candidat, cu argumentele continute in mesaj. Calea indirecta a procesarii informatiei din cadrul mesajului persuasiv urmeaza un procedeu euristic, cel al credibilitatii sursei.

Mesajul candidatului poate fi acceptat chiar si in lipsa unei motivatii logice daca individul capata credibilitate si prezinta atractivitate. Prin increderea acordata de alegatori si totodata competenta acestora, candidatul este investit cu credibilitate. Eficienta mesajului este mai mare cu cat nivelul de educatie, statutul social, inteligenta si competenta profesionala atribuie candidatului vor creste. Si, ca urmare a aprecierii acordate acestuia, mesajul va fi considerat ca detine informatii pertinente, adevarate. 

Prelegere despre Discursul Politic part 1

In campaniile electorale, limbajul ia forma discursurilor politice si a sloganurilor, fiecare din acestea vizand castigarea unei parti cat mai mari a electoratului; astfel, un procent destul de mare din voturi se datoreste calitatilor oratorice ale candidatului si modalitatii de realizare a discursului.

Ceea ce intereseaza la un discurs politic nu este doar continutul sau, ci intr-o mare masura si forma care imbraca ideile.

Psihologia celor ce asculta. E un talent sa stii sa asculti - e mai mare talentul celor care mai mult asculta decat vorbesc. Vechi de cand lumea, obiceiul de a alege are la baza aprecierea meritului aparent. Dintre toti paunii, o paunita alege evident mereu pe cel cu coada mai frumoasa, indiferent de calitatile genetice cu adevarat importante pe care oricum nu le poate verifica. Acest ritual s-a transferat in mod perfid in viata politica. Coada paunului este discursul, oricat de multe si de colorate artificii ar atasa un candidat campaniei sale.

Singurele efecte care detaseaza publicul general de aceste reguli sunt efectul de obisnuinta si efectul de fronda, pe care le vom trata separat, pentru ca, ele indica participarea de mare finete a structurii sociale moderne in chiar formarea ei.

Primul efect se manifesta evident mai ales la publicul in varsta, insa regula nu are nimic de-a face cu acest criteriu. Cu cat unei persoane i se supun atentiei mai multe argumente intr-un anumit domeniu - inevitabil ele se vor repeta - aceasta tinde sa le acorde mai putina atentie si sa pastreze in mod rigid drept corecta ultima secventa care, la un moment dat, i-a atras atentia in mod pozitiv. Este clara, aici, importanta pe care o are originalitatea intr-un discurs cu unele sanse.

Efectul de fronda are in mod fatal o pondere mai mare in randul tinerilor si, cu toate ca de regula nu are consecinte negative (se traduce in refuzul de a vota), uneori se indreapta in proportii mari impotriva a tot ceea ce pastreaza un parfum invechit; totusi el nu va fi prea des un curent pozitiv "pentru" ceva - prin definitie, este un curent "contra".

Psihologia "adjectivului posesiv". O categorie aparte a discursului politic modern - intr-un stat democratic - este cea a "realegerii". Se refera, evident, la acea categorie de personaje din arena politica, pentru care lupta este de a pastra si nu de a castiga, printre care nu sunt rare notiunile de "guvernul meu" sau "ministerul nostru", in opozitie cu "senatorii vostri" si "motiunile dumitale". Avand avantajul unor realizari deja implinite si dezavantajul ratarilor mult mai mediatizate, ca intotdeauna, un potential "reales" are de optat, cand isi construieste atat discursul, cat si publicul tinta, intre a se lauda sau a o lua de la capat.

De exemplu, daca se afla in fata unor oameni neutri politicianul isi poate permite sa riste o usoara lauda de sine de tipul "uite ce am facut eu pentru ceilalti" - ceea ce nu e tocmai etic din partea lui, insa adesea se intampla ca acest punct sa fie negativ, caci imediat ce apare un declansator (banuiala, acuzatie) lauda provoaca o reactie in lant dezastruoasa. 

Cum sa gesticulezi eficient!

Gesturile sunt reflectii ale particularitatilor personalitatii fiecaruia dintre noi.

·     Raspundeti natural la ceea ce vedeti, simtiti si ganditi. Daca va inhibati predilectia de a gesticula nu veti reusi decat sa deveniti mai tensionati.

·     Cand vorbiti, ar trebui sa fiti implicat in comunicare si nu in preocuparea de a alege gestica. Gesturile dumneavoastra ar trebui sa fie motivate de continutul comunicarii.

·     Mesajele dumneavoastra vizuale si verbale trebuie sa functioneze ca parte-neri in a comunica acelasi gand sau simtire. Fiecare gest pe care il faceti tre-buie sa reflecte ceea ce spuneti si sa aiba un scop, astfel incat audienta sa memo-reze mesajul transmis si nu gestul in sine.

·     Fiecare gest are trei etape:

-   Apropierea: corpul vi se misca anticipativ;

-   Ciocnirea: gestul efectiv;

-   Revenirea: corpul dumneavoastra este readus in pozitie de echilibru.

·     Nu incercati sa memorati gesturile.

·     Daca vreti sa deveniti un bun orator imprieteniti-va cu camera de filmat!

a. Moduri prin care va faceti corpul sa vorbeasca.

·     Eliminati miscarile care distrag atentia:

-   nu va sprijiniti si nu va leganati pe pupitru;

-   nu bateti cu degetul in masa sau in pupitru;

-   nu va muscati si nu va sugeti buzele;

-   nu va zgribuliti;

-   nu va aranjati hainele sau parul;

-   nu scuturati din cap.

Toate aceste miscari dezordonate au doua lucruri in comun: sunt manifestari fizice ale unei nervozitati psihice si sunt facute inconstient si involuntar. Atunci cand fa-ceti o greseala verbala o puteti corecta usor pentru ca va auziti propriile cuvinte. Dar nu va puteti si vedea atunci cand vor-biti, asa ca singurele modalitati de a elimi-na obiceiurile proaste este sa le constientizati.

·     Filmati-va si urmariti postura dumnea-voastra, gestica, miscarea corpului, expre-siile fetei si contactul vizual.

·     Construiti-va increderea in dumnea-voastra fiind dumneavoastra insiva: simtiti-va in mijlocul auditoriului ca si cum ati fi in mijlocul familiei sau prietenilor.

·     Lasati-va corpul sa reflecte trairile dumneavoastra. Stergeti-va de pe chip orice traire care nu sta in modul dumneavoastra natural de a fi. Pastrati contactul vizual cu audienta indiferent cat de mare este aceasta, fiecare ascultator dorind sa stie ca vorbiti cu el sau cu ea. Uitandu-va la audienta puteti vedea reactiile si o puteti determina sa reactioneze.

·     Daca publicul nu se uita la dumneavoastra atunci cand vorbiti, atunci exista o problema de comunicare, ei neputand sa va asculte, fiind prea plictisiti, buimaciti sau nervosi.

·     Daca auditoriul nu va poate auzi si nu folositi un microfon incercati sa vorbiti mai tare, fara sa para ca urlati sau ca va rastiti.

·     Daca publicul este plictisit, folositi putin umor, cresteti tonalitatea vocii si adaugati gesturi si miscari puternice.

·     Daca ascultatorii sunt buimaciti si au pierdut sirul ideilor, repetati ce ati spus, reluati-va ideea.

·     Daca oamenii s-au enervat ascultandu-va, controlati-va miscarile, verificati daca aveti mancare pe haine si incercati sa inlaturati “virusul” fara sa atrageti atentia si mai mult asupra lui.

Nu folositi bijuterii stralucitoare sau care nu se integreaza complet tinutei dumneavoastra si plimbati-va increzator pentru ca acum faceti o impresie nemaipomenita!

b. Anxietatea in discurs.

Pentru a nu cadea prada anxietatii in momentul sustinerii discursului, tineti cont de urmatoarele aspecte:

·     Familiarizati-va cu camera in care veti sustine discursul. Sositi mai devreme si plimbati-va atat prin camera, cat si prin locul in care veti sustine discursul. Stati la pupitru si rostiti cateva cuvinte la microfon. Plimbati-va prin locurile unde va sta audienta. Plimbati-va de la locul in care veti sta pana la cel in care veti sustine discursul.

·     Stati de vorba cu audienta. Daca este posibil, palavragiti cu primii ajunsi, imprietenandu-va cu ei. Este mai usor sa tii un discurs in fata unor prieteni, decat in fata unor necunoscuti.

·     Cititi materialul de prezentat. Daca materialul va este nefamiliar sau nu va satisface pe deplin, veti fi mult mai nervos prezentandu-l.

·     Invatati sa va relaxati. Stati confortabil cu spatele drept. Inspirati usor, tineti-va respiratia 4-5 secunde si expirati. Pentru a va relaxa muschii faciali, deschide-ti ochii larg si cascati gura, apoi inchideti gura si strangeti ochii

·     Vizualizati-va vorbind. Imaginati-va ca va ridicati si mergeti la pupitru in timp ce auditoriul va aplauda. Imaginati-va tinand discursul, vocea fiind calma, sigura si limpede. Cand va vizualizati avand succes, atunci chiar veti fi plin de succes!

·     Audienta vrea sa aveti succes. Toate tipurile de audienta doresc ca oratorul sa fie interesant, stimulativ, informativ si antrenant. Ei doresc ca dumneavoastra sa aveti succes, nu sa esuati.

·     Nu va cereti scuze pentru faptul ca sunteti nervos. Orice probleme credeti ca ati avea cu discursul sau cu dumneavoastra, nu va cereti scuze, pentru ca nu veti face altceva decat sa atrageti atentia auditoriului asupra acelui lucru.

·     Concentrati-va asupra mesajului si nu asupra mediului. Nervozitatea va disparea daca va veti concentra asupra mesajului transmis si audientei si nu asupra anxietatii dumneavoastra.

·     Transformati energia negativa intr-una pozitiva. Aceeasi nervozitate care cauzeaza frica pe scena cauzeaza si vitalitate si entuziasm, daca stiti sa o valorificati.

·     Capatati experienta. Experienta sta la baza sigurantei de sine, cheia unui discurs eficient. Majoritatea oratorilor incepatori isi diminueaza anxietatea pe masura ce capata experienta.

Trucuri rapide pe care le puteti folosi in situatiile de zi cu zi

Primul pas important pe care trebuie sa il faceti pentru a va dezvolta coerent capacitatile de orator este sa incepeti sa va concentrati pe situatiile din viata de zi cu zi. Mai jos veti gasi patru din situatiile in care puteti sa incepeti sa va cizelati deprinderile oratorice:

·     Cand dati peste cineva la supermarket:

-      incepeti discutia;

-      intrebati-va prietenul ce-i face familia, ce mai e nou pe la munca, unde si cand pleaca in vacanta;

-      spuneti-i o istorioara scurta si haioasa care vi s-a intamplat recent dumneavoastra, familiei sau apropiatilor dumneavoastra;

-      relectati asupra vitezei cu care vorbiti, la modul in care rostiti cuvintele si va organizati gandurile. Acesta este stilul dumneavoastra natural de a vorbi si va ceti simti relaxat sa-l folositi.

·     La petreceri:

-      Daca va dati seama ca stati stingher intr-un colt al camerei initiati conversatia cu primul om care trece pe langa dumneavoastra;

-      Participati la discutiile de grup fara sa manipulati conversatia;

-      Purtati o discutie cu cineva drag pe care nu l-ati mai vazut de multa vreme.

·     Lasati mesaje pe telefon:

-      Nu vorbiti repezit la telefon! Mai ales daca aveti un accent ciudat, nu vorbiti repede atunci cand lasati un mesaj pe telefon. Majoritatea robotilor telefonici de azi permit sa vorbiti suficient de mult.

-      Pronuntati-va numele clar, mai ales daca numele dumneavoastra nu este unul obisnuit;

-      Descrieti in cateva cuvinte motivul pentru care ati sunat, oferindu-i, de asemenea, numele companiei si ora la care ati facut apelul, daca locuiti pe un teritoriu cu un fus orar diferit;

-      Spuneti-le cand ar fi bine sa va returneze telefonul si lasati-va numarul de telefon;

-      Fiti intotdeauna niste profesionisti. Nu mestecati guma si nu lasati mesaje foarte lungi. Fiti constient de tonul folosit. Zambiti cand lasati mesajul, acest lucru transformandu-va vocea intr-una mai placuta.

·     Faceti-va casuta vocala:

-      Chiar daca nu v-ati gandit la asta, casuta vocala poate fi o prezentare binevenita a dumneavoastra si poate lasa o prima impresie placuta;

-      Inainte de a face inregistrarea, scrieti-o pe o bucata de hartie si rostiti mesajul de mai multe ori. Acesta reprezinta un mod sanatos de a va verifica discursul;

-      Fiti siguri de faptul ca mesajul dumneavoastra de intampinare suna profesional si prietenos. Intrebati-va daca vocea dumneavoastra este clara si daca mesajul are sens.

-      In cazul in care conduceti o afacere, casuta vocala este totodata si cartea dumneavoastra de vizita. Fiti, totusi, atent la incarcarea ei cu prea multe informatii.

FILOZOFIA DISCURSULUI SI MANUALUL DE CRIZA. Cele 7 aspecte ale unei prezentari dinamice.

Exista sapte aspecte ale unei prezentari dinamice, iar un orator profesionist le foloseste pe toate la capacitate maxima. A nu da atentie la toate cele sapte aspectele poate avea ca rezultat un discurs ineficient.

a.  Oratorul;

credibilitatea oratorului este acceptata doar pana la punctul in care oratorul este perceput ca fiind sincer. In general, un orator perceput ca fiind credibil este unul ordonat in discurs, atractiv si dinamic.

b.  Mesajul;

mesajul se refera la orice spune sau face oratorul, atat verbal, cat si nonverbal. 

 

c.   Publicul;

analiza publicului cuprinde consideratii legate de: varsta, sex, statutul civil, rasa, aria geografica, aparteneta la diferite grupari, educatie, cariera.

 

d.  Canalul transmisie-receptie;

cand comunicam cu publicul folosim mai multe canale de transmitere a informatiilor. Daca reusim exploatarea eficienta a acestora inseamna ca am reusit un discurs atractiv si ne-am atins scopul.

e.  Feedback-ul;

feedback-ul reprezinta procesul prin care oratorul primeste inapoi informatie despre modalitatile in care mesajul transmis a fost perceput. Acest proces nu este complet decat in momentul in care oratorul raspunde intrebarilor auditoriului. De aceea, discutiile care au loc post-discurs sunt foarte importante.

f.    Zgomotul;

poate fi extern: oameni care vorbesc, care tusesc, schimba notite, o proasta ventilare a salii (fie prea cald, fie prea frig), interferente vizuale (lumina slaba sau o vedere obstructionata). Sau poate fi intern: daca oratorul este confuz sau neclar despre ceea ce doreste sa exprime, dar poate aparea si daca nu cunoaste sau analizeaza gresit audienta.

g.  Mediul in care are loc discursul:

familiarizarea cu sala de conferinta este un aspect benefic in sustinerea discursului, gradul de emotivitate diminuandu-se considerabil.

FILOZOFIA DISCURSULUI SI MANUALUL DE CRIZA. Primele 4 metode de a te face auzit!

In primul rand, o verificare a urmatoarelor patru aspecte este esntiala:

-      Articularea cuvintelor/ Pronuntarea;

-      Controlarea nivelului vocal;

-      Proiectia vocii;

-      Modul in care va simtiti cand sunteti orator.

A. Articularea cuvintelor/ Pronuntarea: Exista o diferenta evidenta intre a nu va face auzit (audibil) si a nu va face inteles (inteligibil), insa, de cele mai multe ori, nu se tine seama de distinctii.

B.  Controlarea nivelului vocal: Imaginati-va ca volumul dumneavoastra vocal are un buton cu cinci setari:

a.  Soptit;

b.  Incet;

c.   Conversational;

d.  Tare;

e.  Urlet.

Pentru un discurs normal, conversational nu folositi niciodata nivelele a si e. Ambele va pot forta vocea, de aceea e mai bine sa le folositi in situatii de urgenta: zgomot puternic, la teatru sau la biblioteca.

Incercati sa vorbiti in marea majoritate a timpului la nivelul c. Folositi nivele b si c pentru a accentua anumite sintagme si pentru a varia discursul. Nivelul conversational va fi diferit pentru fiecare situatie in parte.

Pentru a ne face auziti trebuie sa folosim nivelul conversational care sa depaseasca un pic nivelul zgomotului de pe fundal. Evident, este mult mai mult zgomot intr-o sala de conferinte, decat intr-un restaurant.

C.  Proiectia vocii: Volumul vocii dumneavoastra nu trebuie confundat cu proiectia vocii. Pentru a va proiecta vocea, nu inceracti sa tipati sau sa va fortati vocea din corp. Pentru a avea o voce care “sa sune bine” folositi rezonanta dumneavoastra naturala.

Corpul uman are trei cavitati de rezonanta: cutia vocalica, nasul si gura. Vocea este produsa de coardele vocale si amplificata de cavitatea bucala si de cea nazala. Pentru a avea o voce frumoasa, trebuie sa va concentrati atentia pe tonalitatea vocii din cavitatea bucala si din cea nazala.

Exercitiu: cel mai simplu mod de a detecta tonalitatea dumneavoastra naturala este sa incercati sa “HMMMMM”. Bun! Acum alternati “HMMMM” cu vorbirea: “HMMM, numele meu este Ciprian, HMMMM oamenii spun ca sunt un bun orator HMMMM“, etc. Faceti acest exercitiu pe tot parcursul zilei. Cand ati constientizat tonalitatea vocii dumneavoastra, puteti renunta la HMMMM si simti vibratia naturala a cuvintelor pe care le rostiti.

D. Modul in care va simtiti cand sunteti orator: Exista o componenta psihologica puternica in ceea ce priveste dificultatea de a comunica. Oratorii care vorbesc incet vor incerca intotdeauna sa se dea un pas sau doi in spate, sa-si inhibe expresia faciala sau sa se sufoce atunci cand vorbesc. Toti acesti facori trebuie explorati si corijati prin exercitii specifice.

FILOZOFIA DISCURSULUI SI MANUALUL DE CRIZA. Cum sa creezi o prima impresie nemaipomenita!

Chiar daca pare greu de crezut, oamenii isi formeaza o prima imresie despre noi, fie ca vrem, fie ca nu vrem, fie ca suntem fata-in-fata, fie ca suntem la telefon! Faceti o prima impresie buna si de aici incolo totul va merge ca uns. De exemplu:

-      raspundeti la telefon dupa ce suna a treia oara;

-      convingeti-va ca mesajul de intampinare este unul calduros si ca nu raspundeti la telefon cu mancare in gura;

-      fiti sigur ca aveti la indemana un pix sau un stilou si o hartie pentru a nota eventualele informatii. Folositi numele colocutorului dumneavoastra, dar nu exagerati in a face acest lucru.

-      Fiti un ascultator activ si nu unul pasiv. Intrebati cand puteti suna inapoi.

-      Daca va sunt adresate intrebari si nu puteti oferi un raspuns pe loc intrebati-va colocutorul daca puteti reveni dumneavoastra cu un telefon in cateva minute. Daca acesta insista sa astepte la telefon, nu-I prelungiti asteptarea mai mult de 30 de secunde!

-      Verificati-va mesajele de mai multe ori pe zi. Daca sunteti cu un client, reveniti dumneavoastra cu un telefon, dar nu intrerupeti sedinta!

-      Unul din cele mai neprofesioniste lucruri pe care le poate face cineva este sa nu revina cu un telefon atunci cand se afla in imposibilitatea de a raspunde. De cele mai multe ori, oamenii care va contac-teaza se afla in dead-line-uri si trebuie sa aiba un raspuns clar de la dumneavoastra poate chiar in ziua apelului telefonic!

-      Daca aveti o echipa care lucreaza pentru dumneavoastra, verificati-I din cand in cand pentru a vedea cat sunt de placuti si eficienti cand raspund la telefon. Daca nu sunt, atunci este cazul sa faceti unele schimbari.

Cum sa faci audienta sa te iubeasca si sa te admire!

Unele din cele mai performante tehnici de a va face audienta sa va iubeasca sunt cele folosite de presedintele american Franklin D. Roosevelt in faimoasele sale conferinte radio tinute pe tot parcursul perioadei sale de presedentie, incepand din 12 martie 1933.

Chiar daca aceste tehnici sunt folosite mai des in interviurile radio sau televizate, este bine sa le folositi si atunci cand tineti un discurs oricarei audiente, fie ca sunteti fata-in-fata, fie ca sunteti la telefon.

1.  Roosevelt si-a vizualitat auditoriul ca pe indivizi, niciodata ca pe o masa de oameni.

Daca va ganditi la numarul de oameni care va asculta, veti ceda nervos sau veti lesina. Mai bine imaginati-va ca singurul om care va urmareste este prietenul dumneavoastra cel mai bun. Fiecare individ din audienta va asculta in parte, asa ca vorbiti-le individual, niciodata ca masa de oameni. Creati un prototip de audienta si inventati o poveste despre viata, problemele si nevoile ei. Audienta dumneavoastra este simpatizeaza cu cauza pe care o expuneti. Oamenii care va asculta doresc sa fie ajutati de dumneavoastra. Vorbiti tinand cont de aceste lucruri atunci cand va confruntati cu o audienta pe care nu o vedeti.

2.  Presedintele american si-a vizualizat publicul ca invitati la masa de seara.

Vizualizarea unei invitatii la masa de seara este cea mai buna  metoda de a crea un sentiment de intimitate si siguranta. Imaginati-va ca ati invitat persoana cu care vorbiti la masa si ca purtati o discutie obisnuita, intr-un loc familiar. Amandoi va simtiti confortabili si relaxati. Telefonul, spre exemplu, se poate asocia radioului. Este un teatru al mintii, iar dumneavoastra sunteti regizorul. Asa ca puneti in scena o “piesa” care sa va relaxeze.

3.  El era constient de fetele si mainile oamenilor care il ascultau, de hainele si casele lor.

Cu cat constientizati mai multe despre cei ce va asculta, cu atat veti avea o relatie mai apropiata. Care este culoarea ochilor lor? Cu ce sunt imbracati? Unde locuiesc? Mainile spun multe despre o persoana. Despre ei ce spun?

4.  Vocea si expresia faciala erau acelea ale unui prieten intim.

Tonul vocii dumneavoastra este in legatura directa cu expresia dumneavoastra faciala. O mimica inghetata va face ca si vocea dumneavoastra sa fie rece si aspra. Insa, un zambet va va incalzi fata, facand-o sa sune calda si prietenoasa.

5.  In timp ce vorbea, Roosevelt dadea usor din cap, iar mainile I se miscau natural, in gesturi simple.

Majoritatea oamneilor cred ca gura este punctul central al comunicarii. Nimic nu este mai departe de adevar! Pentru a fi un orator puternic, trebuie sa va folositi intreg corpul. Gesturile si limbajul corpului vor adauga energie si entuziasm dfiscursului.

6.  Fata ii radea si I se lumina ca si cand se afla la pupitru, in sala de conferinta.

Zambetul este unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le aveti pentru a crea o relatie profunda cu cei care va asculta, chiar daca dumneavostra nu-I vedeti! Zambiti cand vorbiti, cand dati un telefon, chiar si atunci cand nu aveti chef sa zambiti!